DA SAU NU(partea a doua)

O cioară sta pe o cracă cu o bucăţică de caşcaval în gură. Vine vulpea:
- Cioară, cioruţă, eşti tu, draga mea, destul de sofisticată în gândirea ta politicî?
Cioara tace.
- Cioară, cioruţă, ai votat tu, fato, pe 29 iulie?
Cioara tace.
- Cioară, ciorişoară, ai votat DA sau NU?
Cioara ispitită şi călcată pe nervi, nu se poate abţine:
- Daaaa!
Cade caşcavalul şi vulpea fuge cu tot cu auriul trofeu. Cioara înţelepţită şi tristă cugeta:
- Şi dacă aş fi spus NU… s-ar fi schimbat oare ceva?


- Care este deosebirea dintre Băsescu şi Năstase?
- Năstase vrea cu suspendare, Băsescu vrea fără.

E sarbatoare in Solont!

Astazi , 15 august, e hramul bisericii din Solont.E motiv de sarbatoare pentru locuitorii satului ,si pertrecerea care incepe azi se va termina duminica cu celebrul balci de la Solont.Deci sa sarbatorim frumos si sa uitam de griji si nevoi, ca doar Solontul suntem noi.

ISTORIC PRIVIND EVOLUŢIA LOCALITĂŢII(preluat de pe http://scoalasolont.blogspot.ro/)

Aşezat în partea de nord-vest a Depresiunii subcarpatice a Tazlăului, prin bogăţiile solului şi ale subsolului, prin relieful său variat, teritoriul Comunei Solonţ a favorizat de timpuriu construirea şi dezvoltarea aşezărilor umane.
Cel mai vechi sat atestat documentar de pe teritoriul comunei a fost Cristeşti, de pe valea pârâului Calmuş, sat dispărut astăzi. Denumirea satului vine poate de la un străvechi Cristea.

La 3 noiembrie 1471, Ştefan cel Mare îi dădea lui Danciul Boldaş satul Cristeşti, pe Calmuş, un loc pustiu la vărsarea pârâului Muncel în Solonţ, ca să-şi întemeieze sat, jumătate din poiana de la Muncel, precum şi Poieniţa Calului.
De la urmaşul lui Danciu Boldaş, prin cumpărare, satul a ajuns la începutul secolului al XVI-lea în stăpânirea marelui boier Cosma Şarpe. În 1518 el a schimbat satul Cristeşti şi patru părţi din satul Ilişeşti, cu Petru, fostul pârcălab, fiul lui Pasco Haciuga.


Solonţ s-a constituit ca aşezare în urma deplasării treptate a populaţiei din satele Cristeşti şi Boldăşeşti, pe valea pârâului Solonţ, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea - începutul secolului al XVII-lea.

Celelelte sate ale comunei Solonţ: Cucuieţi, Sarata-Borzeşti au apărut mai târziu. Despre Sarata, Ortensia Racoviţă nota următoarele: «Sat al comunei Solonţ, îşi ia numele de la izvoarele din apropiere cu apă sărată. Se găseşte la o distanţă de 2500 m de satul Solonţ. Are o biserică clădită de locuitori la 1388, cu doi cântareţi şi o cârciumă».

Despre satul Borzeşti, unit cu Sarata în 1968, aceeaşi autoare menţionează: «Borzeşti, din vechime Borzeştii, sat al comunei Băhneşti, sat aşezat pe valea pârâului cu acelaşi nume. Se crede că numele satului ar veni de la primul locuitor aşezat aici pe nume Barzos».

Aşezarea geografică

Comuna Solonţ se situează în partea de nord a judeţului Bacău, la o distanţă de 40 km de municipiul Bacău şi de 18 km de oraşul Moineşti.
Teritoriul administrativ al comunei este limitat la nord de teritoriul administrativ al comunelor Balcani şi Pârjol, la sud de comuna Măgireşti, la est de comuna Ardeoani şi la vest de comuna Zemeş.
Comuna Solonţ se compune din trei localităţi: Solonţ­ - reşedinţă de comună şi Sarata şi Cucuieţi - sate componente.
Satul Solonţ, reşedinţă de comună, este situat în partea de sud-vest a comunei.
Satul Sarata este aşezat în continuarea satului Solonţ, spre est şi nord-est.
Satul Cucuieţi este situat în partea de nord a comunei, la o distanţă de 7 km de satul Sarata

E august,e concediu.

A început luna august, românii din Italia şi Spania au intrat în concediu şi s-au întors acasă în România. E uşor să le sesizezi prezenţa,  au apărut foarte multe maşini cu numere străine. La fel de uşor încep să apară şi comentariile răutăcioase la adresa lor: "au venit căpşunarii", "munceşte ca un rob în străinătate şi apoi vine şi se dă mare pe aici", "ţăranii din Italia...", "a dat 5000 de euro pe maşina aia şi acum se sparge în figuri prin ţară" etc.Am observat de multe ori o atitudine negativă a românilor din ţară faţă de cei ce lucrează în străinătate. Remarcile răutăcioase la adresa românilor din străinătate trădează învidia din sufletul nostru, părerea de rău că nu avem şi noi ce au ei, sau că nu trăim într-o ţară foarte civilizată aşa cum trăiesc ei.Toţi cei care au plecat la muncă în toată lumea au făcut-o pentru că viaţa e grea în România, pentru că altfel nu se mai descurcau. Nu e uşor să laşi totul şi să pleci, să laşi casă, soţ sau soţie, copii, părinţi, prieteni, servici, şi să te duci într-o lume total necunoscută, fără să ştii nici măcar limba, dar cu speranţă că va fi mai bine. Sunt destui care au plecat să fure şi să fac bani în mod necinstiti,  dar mare parte din cele câteva  milioane de români plecaţi muncesc cinstit, trimiţând bani acasă familiei, ca să poată să-şi plătească ratele şi datoriile acumulate până atunci.Acolo câştigă câteva sute de euro, îşi plătesc chiria, trimit ceva acasa şi le mai rămân şi ceva bani să trăiască decent. Un job în occindent te învaţă să fii cinstit, să te comporţi mai frumos. te obligă să fii mai educat. De ce să-l judeci pe cel care pleacă să culeagă căpşuni în Spania? era mai bine să stea în România şi să nu facă nimic, aşteptând ajutorul de şomaj.

Românii care sunt de ani buni plecaţi au astăzi altă mentalitate. Aceştia când se întorc în ţară au alte aşteptări de la sistemul medical, de la sistemul de învăţământ, de la aparatul administrativ... Astfel de români, cu o mentatiltate sănătoasă, venind în ţară, pot schimba ceva în România.Si ajung astfel si "strainii" din comuna nostra care sunt in numar destul de mare si de la care sper ca la un moment dat vor investi banii castigati peste hotare pentru a-si deschide afaceri la noi in comuna.Sunt convins ca lucrurile pe care le fac acolo muncind la un patron le-ar putea face la la fel de bine la noi in tara,iar ei sa fie patronii.Am putea avea si noi investii in diverse culturi si am putea creste cu succes animale in ferme dupa modelul celor din strainatate, am putea sa muncim in microintreprinderi sau mai stiu eu ce proiecte care au succes in strainatate.Deja o parte din roadele muncii se observa prin aparitia si modernizarea caselor din comuna, prin achizitionarea utilajelor agricole s.a.Asteptam investitile mari la noi in comuna pentru ca sunt convins ca experienta capatata in strainatate poate fi folosita cu succes si aici in tara.Din pacate am intalnit si multe persoane care sunt plecate si nu  vor sa se mai intoarca dar sunt convins ca atunci cand lucrurile se vor pune pe un fagas normal si in tara la noi se vor mai gandi.