Astazi , 15 august, e hramul bisericii din Solont.E motiv de sarbatoare pentru locuitorii satului ,si pertrecerea care incepe azi se va termina duminica cu celebrul balci de la Solont.Deci sa sarbatorim frumos si sa uitam de griji si nevoi, ca doar Solontul suntem noi.
ISTORIC PRIVIND EVOLUŢIA LOCALITĂŢII(preluat de pe http://scoalasolont.blogspot.ro/)
Aşezat în partea de nord-vest a Depresiunii subcarpatice a Tazlăului, prin bogăţiile solului şi ale subsolului, prin relieful său variat, teritoriul Comunei Solonţ a favorizat de timpuriu construirea şi dezvoltarea aşezărilor umane.
Cel mai vechi sat atestat documentar de pe teritoriul comunei a fost Cristeşti, de pe valea pârâului Calmuş, sat dispărut astăzi. Denumirea satului vine poate de la un străvechi Cristea.
La 3 noiembrie 1471, Ştefan cel Mare îi dădea lui Danciul Boldaş satul Cristeşti, pe Calmuş, un loc pustiu la vărsarea pârâului Muncel în Solonţ, ca să-şi întemeieze sat, jumătate din poiana de la Muncel, precum şi Poieniţa Calului.
De la urmaşul lui Danciu Boldaş, prin cumpărare, satul a ajuns la începutul secolului al XVI-lea în stăpânirea marelui boier Cosma Şarpe. În 1518 el a schimbat satul Cristeşti şi patru părţi din satul Ilişeşti, cu Petru, fostul pârcălab, fiul lui Pasco Haciuga.
Solonţ s-a constituit ca aşezare în urma deplasării treptate a populaţiei din satele Cristeşti şi Boldăşeşti, pe valea pârâului Solonţ, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea - începutul secolului al XVII-lea.
Celelelte sate ale comunei Solonţ: Cucuieţi, Sarata-Borzeşti au apărut mai târziu. Despre Sarata, Ortensia Racoviţă nota următoarele: «Sat al comunei Solonţ, îşi ia numele de la izvoarele din apropiere cu apă sărată. Se găseşte la o distanţă de 2500 m de satul Solonţ. Are o biserică clădită de locuitori la 1388, cu doi cântareţi şi o cârciumă».
Despre satul Borzeşti, unit cu Sarata în 1968, aceeaşi autoare menţionează: «Borzeşti, din vechime Borzeştii, sat al comunei Băhneşti, sat aşezat pe valea pârâului cu acelaşi nume. Se crede că numele satului ar veni de la primul locuitor aşezat aici pe nume Barzos».
Aşezarea geografică
Comuna Solonţ se situează în partea de nord a judeţului Bacău, la o distanţă de 40 km de municipiul Bacău şi de 18 km de oraşul Moineşti.
Teritoriul administrativ al comunei este limitat la nord de teritoriul administrativ al comunelor Balcani şi Pârjol, la sud de comuna Măgireşti, la est de comuna Ardeoani şi la vest de comuna Zemeş.
Comuna Solonţ se compune din trei localităţi: Solonţ - reşedinţă de comună şi Sarata şi Cucuieţi - sate componente.
Satul Solonţ, reşedinţă de comună, este situat în partea de sud-vest a comunei.
Satul Sarata este aşezat în continuarea satului Solonţ, spre est şi nord-est.
Satul Cucuieţi este situat în partea de nord a comunei, la o distanţă de 7 km de satul Sarata
ISTORIC PRIVIND EVOLUŢIA LOCALITĂŢII(preluat de pe http://scoalasolont.blogspot.ro/)
Aşezat în partea de nord-vest a Depresiunii subcarpatice a Tazlăului, prin bogăţiile solului şi ale subsolului, prin relieful său variat, teritoriul Comunei Solonţ a favorizat de timpuriu construirea şi dezvoltarea aşezărilor umane.
Cel mai vechi sat atestat documentar de pe teritoriul comunei a fost Cristeşti, de pe valea pârâului Calmuş, sat dispărut astăzi. Denumirea satului vine poate de la un străvechi Cristea.
La 3 noiembrie 1471, Ştefan cel Mare îi dădea lui Danciul Boldaş satul Cristeşti, pe Calmuş, un loc pustiu la vărsarea pârâului Muncel în Solonţ, ca să-şi întemeieze sat, jumătate din poiana de la Muncel, precum şi Poieniţa Calului.
De la urmaşul lui Danciu Boldaş, prin cumpărare, satul a ajuns la începutul secolului al XVI-lea în stăpânirea marelui boier Cosma Şarpe. În 1518 el a schimbat satul Cristeşti şi patru părţi din satul Ilişeşti, cu Petru, fostul pârcălab, fiul lui Pasco Haciuga.
Solonţ s-a constituit ca aşezare în urma deplasării treptate a populaţiei din satele Cristeşti şi Boldăşeşti, pe valea pârâului Solonţ, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea - începutul secolului al XVII-lea.
Celelelte sate ale comunei Solonţ: Cucuieţi, Sarata-Borzeşti au apărut mai târziu. Despre Sarata, Ortensia Racoviţă nota următoarele: «Sat al comunei Solonţ, îşi ia numele de la izvoarele din apropiere cu apă sărată. Se găseşte la o distanţă de 2500 m de satul Solonţ. Are o biserică clădită de locuitori la 1388, cu doi cântareţi şi o cârciumă».
Despre satul Borzeşti, unit cu Sarata în 1968, aceeaşi autoare menţionează: «Borzeşti, din vechime Borzeştii, sat al comunei Băhneşti, sat aşezat pe valea pârâului cu acelaşi nume. Se crede că numele satului ar veni de la primul locuitor aşezat aici pe nume Barzos».
Aşezarea geografică
Comuna Solonţ se situează în partea de nord a judeţului Bacău, la o distanţă de 40 km de municipiul Bacău şi de 18 km de oraşul Moineşti.
Teritoriul administrativ al comunei este limitat la nord de teritoriul administrativ al comunelor Balcani şi Pârjol, la sud de comuna Măgireşti, la est de comuna Ardeoani şi la vest de comuna Zemeş.
Comuna Solonţ se compune din trei localităţi: Solonţ - reşedinţă de comună şi Sarata şi Cucuieţi - sate componente.
Satul Solonţ, reşedinţă de comună, este situat în partea de sud-vest a comunei.
Satul Sarata este aşezat în continuarea satului Solonţ, spre est şi nord-est.
Satul Cucuieţi este situat în partea de nord a comunei, la o distanţă de 7 km de satul Sarata
buna seara,Solont,interesanta postare ,ar trebui ca aceasta sa reprezinte prima lectie de istorie invatata sau predata la ora de istorie,in scolile solontene...frumoasa lectie...bravo,si la mai mare...numai bine tuturor solontenilor...
RăspundețiȘtergereMonografia comunei apartine profesorului de Istorie, Vasile Rotaru. Probabil este preluata de pe www.comunasolont.ro . Daca urmariti cu atentie, monografia cuprinde perioada de pana la Revolutia din 1989. Am putea spune ca postarea de mai sus este un plagiat?
RăspundețiȘtergerecategoric nu apartine acestui profesor de istorie....nu stiu sigur cine a scris aceasta monografie dar cu siguranta este scrisa de ceva ani si nu de el
RăspundețiȘtergere